Octavian Nemescu • compozitor român (Pașcani 1940). Studiile muzicale și le-a realizat la Conservatorul din București (1956-1963), unde a studiat compoziția cu Mihail Jora. În 1972 a participat la Internationale Ferienkurse de la Darmstadt. Din 1990 a fost profesor la Universitatea Națională de Muzică din București. De-a lungul carierei sale componistice a obținut de mai multe ori premii ale Uniunii Compozitorilor, în 1981 a fost distins cu Premiul Academiei Române, iar peste hotare a obținut Premiul internațional de compoziție Aaron Copland (S.U.A., 1970), Premiul internațional pentru muzică electronică de la Bourges (Franța, 1980, 1982), Premiul Confederației internaționale de muzică electronică (C.I.M.E., 1985).

Reprezentant al orientării muzicale arhetipale, spirit deopotrivă avangardist și recuperator, Octavian Nemescu propune o artă profund simbolică, ce redescoperă și reevaluează modelele primordiale de ordine, ale tuturor spațiilor și timpurilor, oferindu-le în creația sa reverberație metamuzicală și transculturală.

De numele lui Octavian Nemescu sunt legate multe idei originale (estetica condensului, a eshatonului, muzica imaginară, muzica orelor). Câteva repere ale creației sale sunt: Combinații în cercuri, Patru dimensiuni în timp, Concentric, Sugestii, Spectacol pentru o clipă, Cromoson, Gradeatia, Natural-Cultural, Metabizantinirikon; Centrifuga, Sonatu(h)r, Trison, Finalis-septima, Alpha-omega, Finalpha, Non simfonia V-a, Cvartetul pentru miezul nopții, Ciclul orelor.