Argument

DE CE COOLSOUND 100

Scena virtuală a muzicii clasice româneşti

Cândva, la sfârșitul secolului trecut, eram invitată de o importantă editură bucureșteană să traduc în limba română Larousse de mari muzicieni de Antoine Golea și să introduc un număr de compozitori români printre cei selectați de marele lexicograf francez pentru acest dicționar din istoria muzicii universale. Cu greu reușeam să mă limitez la 100 de nume la acel moment, nume care ilustrau ceea ce consideram eu mai important în istoria muzicii clasice și contemporane românești de la începuturi și până în secolul XX.

După 20 de ani, începeam o aventură similară, limitată fiind, convențional, de cifra 20. Această aventură însemna, în principiu, a introduce în Pantheonul virtual al muzicii clasice și contemporane universale, 20 de nume de compozitori români care prin prezentări complexe care integrează imaginea video, sunetul, fotografia și textul în limbile română și engleză, să devină cunoscuți unui public cât mai larg, un public care la acest moment se apropie de orice domeniu în primul rând prin intermediul internetului.

 

Trebuie să recunosc că în cazul dicționarului a fost mult mai simplu, pentru că am avut spațiu pentru 100 de nume, în timp ce pentru proiectul inițial al acestei platforme de internet, COOLsound 100 – Scena virtuală a muzicii clasice românești a trebuit să ne oprim la o primă selecție de 20 de videoclipuri, respectiv de compozitori, lucrări și intepreți, pentru care am ales drept criteriu principal diversitatea.

Trăim într-o epocă în care atenția publicului este greu de captat și cu atât mai mult de păstrat. Iar dorința de a deschide poarta publicului larg al zilelor noastre către muzica clasică și contemporană românească are șanse de reușită doar dacă te adaptezi la modurile de comunicare ale prezentului. În zilele noastre, multă lume își oprește atenția asupra unui subiect dacă vede un filmuleț despre acesta. Și asta am încercat noi să facem prin inițiativa COOLsound 100 – Scena virtuală a muzicii clasice românești.

În mod clar, nu aveam cum să acoperim prin doar 20 de nume istoria a 100 de ani de muzică românească și chiar mai bine.

Așadar am optat pentru a deschide o listă cu 20 de nume, 20 de lucrări, 20 de interpreți care să poată fi privite ca un punct de pornire.

Ceea ce veți descoperi în proiectul COOLsound 100 – Scena virtuală a muzicii clasice românești, este în primul rând ilustrarea tuturor sau a celei mai mari părți a genurilor muzicale abordate în această perioadă: muzică simfonică și corală, muzică de cameră vocală și instrumentală, teatru instrumental și nu numai.

În materie de interpreți care și-au dedicat cariera și muzicii românești am încercat să avem cât mai multe nume prezente, de la Orchestra Română de Tineret și Corul de copii radio, până la formații specializate în această direcție cum sunt Trio Contraste sau mai tânăra Sonomania, ori soliști care integrează muzica românească în cariera lor cum sunt Marin Cazacu, Horia Mihail, Gabriel Croitoru, soliști care și-au dedicat o bună parte a activității muzicii contemporane precum violonista Diana Moș, flautistul Ion Bogdan Ștefănescu sau clarinetistul Emil Vișenescu. În plus, am încercat să avem pe această platformă generații cât mai diferite ale artei interpretative românești, de la foarte tineri studenți și masteranzi precum Izabela Ghergu, Radu Prisada, Mircea Dumitrescu, Vlad Vișenescu sau absolvenți deja lansați precum Ștefan Cazacu și Violoncelissimo, continuând cu generația matură, a soliștilor consacrați pe care i-am pomenit deja sau a compozitorilor-interpreți, precum Irinel Anghel și ajungând la numele care au depășit de mult încadrările în categorii – violoncelistul Marin Cazacu, dirijorul Cristian Mandeal sau mezzo-soprana Ruxandra Donose, care s-au asociat cu bucurie acestui proiect. Lista completă o puteți descoperi pe platforma www.coolsound.ro.

 

Între compozitorii aflați pe lista primilor 20 din platforma COOLsound 100 – Scena virtuală a muzicii clasice românești nu există nici un fel de ierarhizare valorică, principiul fiind, după cum am mai spus, diversitatea stilistică. Există reprezentanți ai generațiilor de sfârșit de secol XIX și început de secol XX precum Ciprian Porumbescu, Tiberiu Brediceanu sau Constantin Dimitrescu, există nume importante ale generației interbelice precum Paul Constantinescu și, evident, George Enescu, există mari creatori ai mijlocului de secol XX precum Tiberiu Olah sau Sigismund Toduță, dar există și nume reprezentative pentru ultimele decenii ale secolului trecut și contemporaneitate precum Adrian Iorgulescu, Octavian Nemescu, Doina Rotaru, Călin Ioachimescu, Violeta Dinescu, sau pentru trecerea între milenii, ca Dan Dediu și Irinel Anghel, ori generațiile cele mai recente reprezentate de Diana Rotaru sau Mihai Măniceanu.

 

Pentru cei care vor întreba de ce lipsesc nume importante atât din generația clasică a componisticii românești, cât și din generația modernilor și contemporanilor reprezentativi pentru secolele XX-XXI, am un singur răspuns: COOLsound 100 – Scena virtuală a muzicii clasice românești este o platformă deschisă, iar dacă de data aceasta motivul pentru a o începe a fost Centenarul României, vom continua să căutăm pretexte pentru a o extinde în anii următori și pentru a continua monografia virtuală pe care o începem astăzi și care are încă multe interesante pagini de completat.

Oltea Şerban-Pârâu

SECȚIUNE MEDIA

Mai jos pot fi accesate comunicatele de presă în format PDF. Mulțumim pentru interes și susținere.

COOLsound 100 un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale.